„CONCURS DE SOLUȚII URBANISTICE PENTRU AMENAJAREA FALEZEI MUREȘULUI PE TOATĂ LUNGIMEA INTRAVILANULUI MUNICIPIULUI ARAD” (2011)

Proiect: ing. peis. Andrei Condoroș, ing.peis. Alexandru Ciobotă, arh.Paul Cărăbaș, arh.Vladimir Obradovici

Tipul proiectului: Concurs de soluții

Faza de proiect: 1/1

Funcțiuni: Spațiu verde urban cu funcțiuni mixte

Amplasament: Configuraţia actuală a „Malul Mureşului„, traseul intravilan al râului cu zonele limitrofe care cândva formau albia majoră a acestuia.

Obiective: Revitalizarea, extinderea activităţilor din zona malurilor, integrarea acestora în structura urbană, pentru punerea în valoare şi a altor repere urbane, în vederea întăririi caracterului de marcă a oraşului pe care Mureşul şi Malurile Mureşului o  au.

Organizator: Primăria Municipiului Arad

Beneficiar: Municipiul Arad

Concept: Apa, un element primordial este simbolul vieții al regenerării și al purității. Se consideră că până și omul a fost plamădit din lut, adică apă și pământ, elemente care constituie parte din lumea însăși. În poveștile vechi, apa apare ca regeneratoare, dătătoare de energie, de viață, apa vie.  Cu toate acestea, nu trebuie desconsiderată puterea distrugătoare a apei, cărțile vorbind des despre potopul care va scufunda sub apele sale întreaga lume și în urma căruia puțini oameni vor rămâne.

Pornind de la aceste calități ale apei s-a conturat conceptual proiectul de față, râul Mureș devenind astfel un mijloc de comunicare, de legătură între comunități, un mod de a da viață sau un mod de a trăi. Și dacă mitologia descrie omul ca plămădit din apa și pământ, tocmai aceasta miniatură a universului va fi subiectul, încercând sa apropiem plămădirea de originea sa. Contextul de alăturare a celor două elemente cel primordial și omul este urbea  plăsmuirea vie a mâinilor și minții umane.

Întregul proces de regândire a malurilor Mureșului pe teritoriul Aradului se va contura astfel în jurul a cinci obiective, care vor reda râul Mureș  comunității Aradului.

- ACCESIBILITATE

- IDENTITATE

- ECOLOGIC

- ZONE INEDITE

- COMUNICARE

Accesibilitate: Se spune că încă din antichitate râul Mureș a constituit o importantă legătură între comunități, atât commercială cât și strategică. Legătura pe care acesta o făcea între anumite așezări riverane, era realizată, se pare,  înca  înaintea creării Drumului Mătăsii.   

La o scară mult mai mică, la cea a orașului Arad, Mureșul poate crea o legatură cu mai multe valențe, devenind astfel un important mijloc de comunicare .

Pe de-o parte se va crea legătura între natură și oraș, dându-i astfel Mureșului statutul de culoar verde al orașului, cu important rol ecologic. Se vor realiza astfel importante schimburi între oraș și natură cu rol principal ecologic.

Ne propunem să rezolvăm situatia actuală în care relația între oraș și apă e blocată de bariere (dig, lipsa de acces la apă, terenuri tenis, construcții greșit amplasate) dar și faptul că circulațiile pietonale sunt paralele cu apa fapt care frânge relația apă-oraș, cele două neântâlnindu-se decât la nivel vizual, adică superficial. Noi propunem o relație de continuitate între oraș și apă prin alei ce continuă circulațiile urbane ce debușeaza în zona Mureșului spre apă. Aceste circulații  depășesc toate barierele și ajung până pe apă unde apar diferite funcțiuni plutitoare care atrag oameni.

Pe de altă parte, acesta poate realiza legătura între om ca locuitor al orașului și natură, prin reconversia funcțională si programarea unor tipuri de activități care să facă ca omul sa fie permanent prezent în peisajul Mureșului. Legătura între comunitățile stituate pe cele două maluri se poate face atât prin activitățile culturale, relaxare sau sport dar și prin mijloace fizice precum construirea de poduri pietonale bine integrate în peisaj, facilitarea unui transport urban de mic gabarit, realizarea unei infrastructuri de circulație (pietonal, velo, pe apă) care să conecteze permanent locuitorii la apă. În zona centrala(zona parcurilor) se propune amenajarea de parcări paralele cu bordura pe intreaga lungime a străzii iar în zona cuprinsă între Podul Decebal (intrarea principala la Ștrandul Neptun)  și Podul Micalaca se propun parcări ecologice, cu plantații de protecție. Se mai propun zone mari de parcare prin realizarea de parcări sub terenurile de sport din zona Podului Decebal, folosirea parcărilor din zona Sălii Polivalente și a parcărilor de la Biserica Baptistă Maranata. Apropierea de apa va fi facilitată prin realizarea de construcții plutitoare cu diferite funcțiuni.. Aceste functiuni propuse pe apă și amenajarea zonei malurilor răspund nevoilor comunităților din apropiere, în zona de locuințe oamenii vor fi aduși pe apă prin oferirea de locuri de socializare și petrecere a timpului liber. În zonele  mai urbane (zona centrală) vor apărea funcțiuni care se adresează tuturor locuitorilor. Se propune ca zona ștrandului să fie reconfigurată, se vor amplasa funcțiuni comerciale pe apă, pavilioane închiriate de administrație pentru cafenele, galerii de artă, spații de distracție. Zona ștrandului va fi mai puțin dens construită, iar actualul parc va fi regândit. 

Totodată, Mureșul poate constitui si o legatură intre “oraș și oraș” prin tratarea unitară din punct de vedere urbanistic, architectural și peisagistic.Se pot observa pe maluri opuse diferite perioade istorice, structuri urbane, diferite abordări arhitecturale și de peisaj, diferite tipologii de comunități care vor fi interconectate. Culoarul verde, la scara regională leagă Aradul prin circulații ciclabile de așezările apropiate dar și de alte obiective importante pentru petrecerea timpului liber (pădurea Ceala, lacul cu nuferi la Bezdin, mănăstirea Bezdin, Trei Insule, pădurea Vladimirescu).

                  

Identitate: Ca element de identitate apa, a fost și este prezentă în peisajul Aradului, multe activități din trecut și din prezent fiind asociate cu râul Mureș. Chiar dacă în decursul timpului pe teritoriul Aradului s-au suprapus succesiv o multitudine de etape și de etnii (turci, maghiari, evrei, români, țigani) cu obiceiuri, cultură și moduri de viață diferite, râul Mureș le-a găzduit, hranit, sprijinit dezvoltarea ca mijloc de comunicare și comerț și le-a apărat după caz fiind permanent prezent în viața locuitorilor. Prin urmare, o separare a Mureșului de orașul Arad ar duce la pierderea identității locale construită prin straturi istorice si etnice succesive.

Pornind de la faptul că în trecut Aradul era un centru cultural, de ce să nu îi atribuim și acum cultura ca alt element de identitate. Râul Mureș, în acest sens poate constitui o importanta infrastructură culturală, mai ales în zona centrală unde se regăsește clădirea Palatului  Cultural, important pol cultural. În zona centrală infrastructura culturală se va  extinde, prin crearea de scene în aer liber sau mici piațete care se pot transforma în adevărați poli generatori de evenimente (organizate dar si spontane). Acestea vor fii spații statice de popas si socializare,  poziționate în puncte cheie  ce se raportează prin tematica la funcțiunile învecinate:

1. Piațeta Alfa –va avea un  caracter social constituind un important loc de întâlnire al comunității zonei dens locuite.
2. Piațeta Muzeului Industriei – deschide muzeul spre apă, poate găzdui expoziții în aer liber permanente sau cu caracter provizoriu .
3. Piațeta Universității creaza o zonă deschisă pentru studenți unde se pot ține și cursuri in are liber.
4.   Amfiteatrul pe apă este langa Palatul Culturii, poate găzdui spectacole și concerte în aer liber în rest fiind un amfiteatru deschis petrecerii timpului liber, transformandu-se într-o importantă zonă de socializare.
5. Piațeta pasarelei Neptun va fi o piațetă în legătura cu Piața “Mică” din oraș aflată la capătul opus al pietonalului propus dar pregătește oarecum și intrarea în Ștrandul Neptun.
6. Piațeta Sălii Polivalente va fi si un loc de unde se vor putea urmări concursurile de canotaj.
7. Piațeta Micalaca va avea rol de “centru” al zonei cu un important rol social.

Mai mult, prin reconversia zonelor industriale din cartierele Alfa și Aradul Vechi cu păstrarea unor clădiri cu valoare arhitecturală și atribuirea unor funcțiuni culturale se poate extinde infrastructura culturală. Nu în cele din urmă Cetatea Aradului prezentă pe malul Mureșului reprezintă o uriașă infrastructură care poate găzdui evenimente culturale de amploare, acest obiectiv fiind bine conectat și integrat în oraș în cadrul proiectului de față.

Pe de altă parte, faptul ca pe malurile Mureșului, în zona centrală în special se află clădiri valoroase din punct de vedere arhitectual, istoric dar și cu puternic rol social și administrativ (Cetatea Aradului, Palatul Administrativ, Palatul Culturii, Palatul Justiției, Liceul Ioan Slavici, Vama Veche), demonstrează că Mureșul nu poate fi rupt din punct de vedere identitar de Arad.  

Un alt element de identitate al Aradului este sportul, fiind renumite cluburile de sport pe apa, velo și tenis. Astfel, malurile Mureșului pot gazdui importante evenimente sportive transformându-se într-o amplă  infrastructura sportivă fără a modifica însă structura de ansamblu și accesibilitatea malurilor.

Ecologic: Mureșul este un important coridor verde, malurile sale constituind un important habitat pentru floră și faună. Malurile cu vegetație spontană specifică zonelor umede constituie un culoar de circulație pentru pasări și mamifere iar apele Mureșului sunt ”casă” pentru  importante specii de pești și nu numai.

De asemenea, Mureșul ca un coridor verde va avea un rol în primenirea aerului în oraș, curenții de aer aducând aer curat și trimițănd afara aer încărcat cu noxe. Este de dorit ca acesată bretea verde sa fie extinsă prin “green fingers” care să pătrundă in interiorul orașului. Contextul ideal al Aradului este dat de faptul că la intrarea respectiv ieșirea Mureșuilui din Arad se află padurile Vladimirescu respective Ceala advărate resurse faunistice și de floră. Punctual, malurile cu vegetație abundenta pot fi considerate adevărate filtre pentru poluarea orașului dar și o oază de liniște în Arad.

Cu toată această zestre, este de dorit ca intervenția să minimizeze impactul negativ pe care orașul îl are asupra acestui culoar verde, să refacă coridorul verde acolo unde intervenția omului l-a întreupt prin construirea de adevărate bariere (poduri, autostrada, functiuni ample construite etc.), să propună o nouă abordare pentru malurile Mureșului mai bine integrată în peisaj si mai aproape de natură. Prin urmare materialele folosite vor fi preponderent naturale (lemn, piatră, nisip, zgură) iar arhitectura propusă va fi neinvazivă, preponderent reversibilă cu materiale care se pot refolosi. Un alt obiectiv al proiectului va fi acela de a lărgi patrimoniul verde prin efectuarea de plantații noi respectând în schimb caracterul local al speciilor de vegetație, urmărind compoziții de vegetație prezente de-a lungul malurilor, în padurile din vecinătate și în zonele umede aflate în apropierea Aradului. Sub nici o formă nu se vor mai introduce specii alohtone mai ales datorită faptului că Mureșul, în zona Aradului, face parte din Parcul Natural Lunca Mureșului, Sitt Natura 2000 Directivele Habitate și Păsări.

Se va promova folosirea de tehnologii innovative, cu rol în protecția și îmbunătățirea calității mediului. Pe lânga promovarea unor mijloace de circulație clasice nepoluante (velo, pietonal) se propune introducerea transportului urban pe apă cu bărci electrice alimentate cu energie solară, care se vor putea conecta pentru încărcare la fiecare stație.

Constructiv, traseele plutitoare vor cuprinde și insule artificiale, plutitoare plantate cu vegetație specifică zonelor umede de pe Mureș. La suprafață, aceste insule vor reprezenta un habitat ideal pentru păsări și animale mici iar rădăcinile lor vor realiza o filtrare a apei în zona de montare și vor fi un mediu ideal pentru fauna subacvatică.

Zone inedite: Mureșul, mai ales în zona Aradului reprezintă o succesiune de peisaje unice care vor trebui descoperite. Prin soluția abordată se încearcă redescoperirea unor zone inedite, abandonate  sau cu o accesibilitate greoaie.

O zonă importantă este Cetatea Veche a Aradului, o resursă uriașă a Aradului, izolată de oraș pe de o parte datorită funcțiunii militare pe care o are, pe de altă parte datorită conectivității proaste cu orașul. Peisajul prezent în zona Cetății este unic, zidurile fiind adevarate oaze verzi ale orașului care se continuă cu o fâneață de luncă până în malul apei unde apare vegetație specifică mlaștinii. Datorită valorii mari a acestui ansamblu architectural plasat în contextul inedit natural, propunerile vor fi neinvazive. Urmând organizarea veche a cetății se dorește instalarea unui eco-village cu o densitate redusă, care sa nu influențeze peisajul în ansamblu. Legătura orașului cu această zonă se va face prin construirea a trei poduri pietonale tratate unitar, racordate la un sistem de circulații fluid, realizat din materiale naturale. Constructiv podurile vor fi prevăzute cu turnuri de observație care vor deschide belvedere înspre oraș și cetate . Turnurile vor avea și un rol informativ și caracter educativ funcționând ca mici galerii expoziționale.

Plajele și insulele Mureșului rezultate în procesul de modificare a albiei sunt peisaje în continuă modificare, peisaje unice care vor surprinde permanent. În zonele acestea, se propun accese subtile care vor ramâne și dupa modificarea peisajului. Cu toate acestea, se dorește ca în aceste zone intervențiile construite să fie minime datorită caracterului natural și efemer al peisajului.

Zona industrială, cartierele Alfa- Centrul Vechi va păstra părți din arhitectura specifică, restul suprafețelor vor fi igenizate și se vor transforma în spații verzi. Întreaga suprafață din zona industrială, va fi parcelată în funcție de căile de acces importante și va fi dezvoltată programatic, prin transformarea zonelor verzi în zone construite, păstrând caracterul verde al zonei (un procent mare de spațiu verde) și va putea avea funcțiuni de învățământ, cultură, comerț și servicii. O parte din parcelele plantate nu iși vor modifica funcțiunea de spațiu verde. Odată cu încheierea unui ciclu funcțional pe o parcelă dată, aceasta va fi igenizată și replantată.

În zonele cu vegetație deasă de luncă vor fi decupate penetrații care vor asigura accesul la apă prin funcțiuni pe platforme plutitoare. Acestea vor fi surprinzătoare schimbând percepția asupra peisajului.

Comunicare: Toate zonele, accesele tipurile de circulații vor fi bine marcate și vor explica direcția și zonele care pot fi accesate din punctual respective fiind ușor de citit din orice parte a orașului. Fiecare stație pentru mijloacele de transport în comun din apropierea  malurilor va avea prevazut o zonă info despre proximitatea malurilor, timpul de acces cât și o hartă.

AMENAJARE SPAŢIU PUBLIC. ZONA DACIA. TIMISOARA (2010)

Autor: ing.peis. Andrei Condoros

Coordonator: dr.arh.Radu Radoslav

Faza de proiect:  Concept. // Tema de disertatie: Amenajare spaţiu public. Lotul 5C. Zona Dacia.

Masterat: Urbanism

Institutie: Universitatea Politehnica Timisoara – UPT, Facultatea de Arhitectura, Departamentul de Urbanism 

Tipul proiectului: Amenajare spatiu public

Functiune: Piata publica. Promenada. Nucleu excentric.

Amplasament: Comunitatea studiata este situata în municipiul Timisoara, in partea de NNV, proxima centrului istoric al orasului si definita de arterele de circulatie a Blvd. Cetatii in nordul comunitatii, strada Gh. Lazar pe latura de vest, Calea Circumvalatiunii in sud si Calea Torontalului in partea de NE.  In planurile locale de urbanism, unitatea teritoriala de referinta, reprezentata de Zona Dacia este marcata cu indicativul 5C.

Concept:     Complexul Dacia - Piata Dacia si str. Burebista, gandite unitar au capacitatea de a sustine fluxul si afluxul cetatenilor dinspre zona centrala a orasului, de indata ce disfunctionalitatiile din infrastructura, dispozitia eficienta a serviciilor si imbunatatirea calitatii vietii prin crearea unor zone noi de agrement  si relaxare la nivelul comunitatii. O promenada bine conturata poate sustine crearea nodurilor de activitate. In acelasi timp poate oferi cadrul perfect de interactiune sociala, locul unde se poate produce un schimb de valori.

Strategia de dezvoltare:     Municipiul Timisoara prezinta o dispunere a cailor de trafic pe un sistem circular, interconectate de penetratii radiale care converg catre centrul istoric al orasului, forma si plan urbanistic conceput de guvernarea austriaca trecuta. Pozitia laturii de sud a comunitatii 5C pe inelul 2 de circulatie (Calea Circumvalatiunii) obliga ca viitoarele interventii in spatiul public sa se relationeze cu acesta si mai mult, sa gaseasca solutii pentru conectarea lui alternativa cu centrul istoric.

Centrul comunitar: Piata Dacia, cu centrul comercial si piata agroalimentara joaca cu succes rolul unui nucleu excentric cu posibilitati reale si fezabile de crestere si intarire a acestei pozitii. Accesul spre acest nucleu se realizeaza, pe segmentul cel mai scurt dinspre Calea Circumvalatiunii pe o distanta de 200 m.

            Proportia serviciilor regasite in Piata Dacia ii confera cea mai importanta pozitie la nivel de comunitate intr-o masura egala cu artera comerciala Gh. Lazar, fata de care se gaseste in echilibru. Concentrarea in aceste zone a majoritatii serviciilor asigura un raport favorabil intre zonele active si cele linistite din cadrul comunitatii, fara insa a lipsii de servicii primare restul cartierului.

            Activitatile se aduna in jurul unor foarte mici piete publice care functioneaza ca niste noduri de activitate. Aceste noduri dreneaza toate traseele din comunitate. Sensurile unice de mers cat si pietonalele asigura un flux continuu spre aceste noduri de activitate. O si mai buna fluenta se cere a fi incurajata. Acest aspect trebuie exploatat. Diferitele functiuni primare trebuiesc corelate, astfel incat sa fie creata o relatie speciala de compatibilitate. Piata Dacia, strada Gh. Lazar intre Blvd Cetatii si Circumvalatiunii concentreaza intreaga activitate cotidiana Cu toate acestea nici una dintre ele nu are forta necesara de a atrage un numar mare si constant de cetateni.

            O promenada bine conturata poate sustine crearea nodurilor de activitate. In acelasi timp poate oferi cadrul perfect de interactiune sociala, locul unde se poate produce un schimb de valori.

Distanta parcursa catre promenda din oricare colt al comunitatii se incadreaza in limita a 10-15 minute, de mers pe jos.

            Complexul Dacia - Piata Dacia are capacitatea de a sustine fluxul si afluxul cetatenilor dinspre zona centrala a orasului, de indata ce disfunctionalitatiile din infrastructura, dispozitia eficienta a serviciilor si imbunatatirea calitatii vietii prin crearea unor noi zone de agrement la nivelul comunitatii. Siguranta sociala este unul din aspectele pe care trebuie insistat. Viata de noapte este slab reprezentata, de asemenea mediul cultural asigurat printre altele de cinematograf care in acest moment este dezafectat.          

Disfunctionalitati:     Ansamblul construit, compus din Complexul Dacia si Piata agroalimentara cu acelasi nume raspunde in procent redus nevoilor si potentialului pe care il are. Cel mai vizibil aspect este legat de infrastructura rutiera si pietonala, intre cele doua neexistand o relatie armonioasa, functionala, ci mai degraba una de dominare din partea celei dintai. Urmare fireasca, parcajul auto ocupa o suprafata considerabila la nivelul cvartalului, suprafata utila limitandu-se doar la caile pietonale din proximitatea centrelor comerciale si de servicii. 

Lipsa unor suprafete utile, cu destinatie comunitara, servind intereselor tuturor categoriilor de varste se face resimtita, impresia generala fiind accea a unei suprafete de tranzit si mai putin a celei de interactiune sociala. Singurele care joaca aceasta functie sunt un numar redus de localuri (cafe-baruri, frizerii, alimentare).

Prezenta la nivelul cvartalului a numeroase case de pariuri, jocuri de noroc si magazine cu pret redus (second-hand, pret unic, produse de import) atrag dupa sine o scadere al standardului si calitatii de viata. Numarul acestora este ridicat, in detrimentul functiunilor de utilitate publica (servicii de stat si private).

Dotarile utilitare sub forma de mobilier urban de folosinta uzuala (banca, cos de gunoi, elemente de delimitare cai de circulatie, jardiniere, suport de biciclete, pardosea corespunzatoare) lipseste. Acestor nevoi raspunde intr-o buna masura parcul Dacia, de curand infiintat dar care este pozitionat marginas si fara un acces imediat.

Asadar, infrastructura rutiera, parcajul auto, functiunile utilitare si dotarile urbane sunt printre cele mai stringente si deficitare.

Concluzii:     Noile dispozitive gandite la nivelul ansamblului nou creat trebuie să atragă vizual, existenţa unei scenografii urbane creează premisele unei dezvoltări durabile în acord cu tendinţele urbanismului modern. Mai mult posibilitatea acestora de a funcţiona ca un imens ventilator, care să atragă oameni, bani şi activităţi, prin volumul de lucrări şi calitatea intervenţiilor asigură succesul unei astfel de intervenţii. 

            Proportia serviciilor regasite in Piata Dacia ii va conferi o pozitie speciala la nivelul orasului, si fata de centrul istoric al orasului catre care tinde sa se dezvolte.

            Promenada bine conturata sustine crearea nodurilor de activitate. Oferind in acelasi timp cadrul perfect de interactiune sociala, locul unde se poate produce un schimb de valori.

Oraşul creativ nu se traduce ca o tendinţă de moment care de la o generaţie la alta poate deveni desuet, ci ca un stil de viaţă. Suntem oare pregătiţi sa trăim o altfel de viaţă şi cât de mult ne dorim asta?

„Cei care investigheaza si planifica orasul pornesc de la premisa implicita  a necesitatii si importantei experientei umane, dar aceasta experienta nu este niciodata discutata in mod specific sau suficient pentru a face diferenta. Noi stim cine sunt cei care locuiesc intr-un anumit spatiu, stim ce fac ei acolo, dar niciodata nu le vedem fetele, nu le auzim vocile.”

Rachel Kallus, 2001

„REABILITAREA INFRASTRUCTURII PUBLICE URBANE A MALURILOR CANALULUI BEGA” (2010)

Proiectant General: S.C. Search Corporation S.R.L.

Proiectant: S.C. Private Design S.R.L.

Subproiectant: ing.peis. Andrei Condoros / Andrei Condoros P.F.A.

Tema de proiectare: Elaborare studiu de fesabilitate, proiect tehnic + detalii de executie aferente Obiectului 2 - Lucrari de amenajare peisagistica. Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega.

Denumirea lucrării: Obiectului 2 - Lucrari de amenajare peisagistica aferente proiectului ‚Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega’

Faza de proiect: in curs de implementare

Amplasament: Terenul studiat se afla in intravilanul Municipiului Timisoara, pe malurile Canalului Bega ce strabate orasul pe o axa de la est la vest, impartindu-l in doua parti, una la nord si alta la sud.

Suprafata: 137 ha (10,6 km)

Valoare investitie: 51.650.114,49 RON

Fond de investitie: Programului Operaţional Regional, Axa prioritara 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”.

Beneficiar principal: Municipiul Timisoara

Beneficiar: S.C. Search Corporation S.R.L.

Concept: Amenajarile propuse se inscriu in si detaliaza prevederile PUG al Municipiului Timisoara si corespund obiectivelor pe termen lung ale Primariei Municipiului Timisoara precum si intereselor locuitorilor orasului, fapt dovedit prin rezultatul dezbaterilor publice organizate.

In urma disfunctionalitatilor identificate pe parcursul elaborarii proiectului PUZ, se propun urmatoarele solutii legate de circulatie – completarea inelelor de circulatie II si IV; noi treceri peste Bega auto/ velo/ pietonale; alee continua, neintrerupta, pietonala si pentru biciclisti pe ambele maluri; noi piste pentru biciclete – peste 10km pe fiecare mal; elaborarea unor studii ulterioare pentru amplasarea parcajelor in zona centrala; legate de spatii verzi – reamenajarea parcurilor si spatiilor verzi existente; crearea de noi spatii verzi; reglementarea dreptului de a construi pe malurile Begai; si legat de canalul navigabil – amenajarea canalului pentru navigatie; introducerea transportului in comun pe Bega si cu ambarcatiuni de sport/ agrement; accesul facil spre Bega pentru petrecerea timpului liber.

Lucrarile de interventii se inscriu in principal in urmatoarele categorii:

• definirea zonei ca zona de agrement/timp liber si imbunatatirea accesului la malurile canalului prin crearea unei alei pietonal/biciclistice continue de-a lungul malurilor
• imbunatatirea relatiei zonei verzi adiacente canalului cu restul orasului prin crearea de legaturi intre aceasta si oras
• ridicarea calitatii spatiului public prin lucrari de asanare, conversie si reabilitare a spatiilor nefolosite ori a cladirilor degradate precum si eliminarea functiunilor generatoare de noxe, zgomot, praf, miros sau incomode prin natura lor
• cresterea gradului de interes fata de zona studiata prin amplasarea unor functiuni atractive pentru populatie
• imbunatatirea tranzitului in zona pietonal/biciclistic/auto prin crearea de noi legaturi si traversari a barierei naturale – Canalul Bega
• cresterea utilizarii luciului de apa prin introducerea transportului in comun pe apa
• inscrierea zonei intr-un concept la o scara mai larga de spina verde legata la cartierele orasului si localitatile limitrofe.

Conform PUZ - Malurile Canalului Bega, au fost stabilite anumite zone, in functie de destinatia si functiunea viitoare a acestora, si anume:

• Zona A. Transformare, contine subzonele A I si A II. Este zona cuprinsa intre limita vestica a teritoriului administrativ al Municipi­ului Timisoara pana la strada Nufar. In imediata apropiere a canalului Bega zona este predominant industriala obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona reprezinta cresterea atractivitatii prin dezvoltarea unei zone de recreere si de petre­cerea a timpului liber, integrarea armonioasa in natura si peisaj a activitatilor zilnice, etc.
• Zona B. Zona de locuit atractiva, contine subzonele functionale B. III si B. IV. Este zona dintre str. Nufar si limita vestica a Parcului Central. Aceasta zona cuprinde cartierul istoric Iosefin, alcatuit din constructii cu valoare istorica si arhitecturala. Accesibilitatea catre canalul Bega este partiala. Obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona constau in dezvoltarea unor segmente atractive de-a lungul malurilor canalului Bega destinate recreerii si petrecerii timpului liber si crearea unor repere cultura­le, etc.
• Zona C. Centru verde luxuriant, contine subzonele C. V, C. VI si C. VII. Este zona dintre limita vestica a Parcului Central pana la limita estica a Parcului Copiilor. Aceasta zona cuprinde o serie de parcuri si servicii diversificate de-a lungul canalului Bega. Obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona constau in crearea de conexiuni intre parcurile existente si spatiile verzi de pe maluri prin inlaturarea/demolarea constructiilor neautorizate si necorespunzatoare,  orientarea/deschiderea serviciilor si facilitatilor catre apa, etc. 
• Zona D. Zona de locuit atractiva II, contine subzona D. VIII. Este zona dintre limita estica a Parcului Copiilor pana la Podul Dacilor. Aceasta zona cuprinde cartierul istoric Fabric, alcatuit din constructii cu valoare istorica si arhitecturala. Obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona constau in imbunatatirea accesului catre canalul Bega, extinderea spatiului verde pentru imbunatatirea conditiilor de viata in cartier, etc. 
• Zona E. Transformare II, contine subzonle functionale E. IX si E. X. Este zona dintre Podul Dacilor pana la Uzina de Apa. Aceasta zona cuprinde foste cladiri industriale in imediata apropiere a canalului Bega. Obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona constau in amenajarea taluzurilor astfel incat sa se pastreze caracterul natural existent prin imbunatatiri, deschiderea accesului spre canalul Bega, etc. 
• Zona F. Zona rurala, contine subzona F. XI. Este zona dintre Uzina de Apa pana la limita estica a teritoriului administrativ al Municipiului Timisoara. Aceasta zona este de tranzitie spre mediul rural, cu suprafete intinse de terenuri agricole si pajisti. Obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona constau in protejarea caracterului rural, promovarea integrarii armonioase in natura si peisaj a activitatilor zilnice, etc. 

REAMENAJAREA PARCULUI DIN LIVADA POȘTEI , BRAȘOV

Proiect: ing. peis. Andrei Condoroș, ing.peis. Arman Beldea

Design: ing. peis. Andrei Condoroș, ing.peis. Arman Beldea

Tipul proiectului: Concurs de idei

Faza de proiect: Faza 1

Functiune: spatiu verde urban

Amplasament: str. Livada Postei, Brașov.

Inițiator: Schaeffler România 

Organizator: Ordinul Arhitecţilor din România în parteneriat cu Filiala Braşov-Covasna-Harghita a Ordinului.

Beneficiar: Municipiul Brasov

Concept: În ideea includerii Parcului Livada Poștei într-un traseu turistic, amenajarea urmăreşte crearea unei scenografii de impact. Este vorba de rebrandingul spaţiului public tinând cont de istoria sa. Această legătură cu trecutul istoric al Brașovului a constituit însăși punctul de plecare în fundamentarea compoziției. Cea mai firească abordare este aceea a protejării şi evidenţierii spaţiului verde, a creerii unor locuri de interacțiune socială, intime, pentru vizitator şi rezident - în prezent slab conturate şi a minimizării efectului circulaţiei auto prin crearea unei bariere fonice.

Topografia  terenului nu a suferit modificări majore. Cele câteva intervenții s-au concentrat pe stabilizarea taluzului din imediata vecinătate a promenadei care se prezintă la momentul actual puternic erodat. Ca element de siguranță s-a optat pentru un brâu de protecție realizat din gabioane, care să consolideze baza taluzului și să stopeze posibilele torente rezultate în urma precipitațiilor abundente.  

Accese şi alei - Aleile parcului au fost punctual modificate ca materialitate și structura. A fost încurajată utilizarea infrastructurii de către toate categoriile de vârstă fără un efort prea mare. Accesul principal în parc, dinspre strada Șirul Livezii se va realiza prin intermediul unei piațete terasate. Piaţeta propusă are rolul de a reînvia  practicile sociale de altadată şi de a genera activităţi la nivel de comunitate. Pe timpul sărbătorilor religioase şi evenimentelor noi propuse acestea devin scene de viaţă urbană. Accesul dinspre latura de nord a parcului spre promenadă se realizează de-a lungul unei alei zigurate în terase deservit din loc în loc de puncte de belvedere și/sau obervatie (cub), un spațiu intim, ferit de condițiile climatice variate. De asemenea se recomandă continuarea aleilor din parc în masivul de pădure și facilitarea amenajărilor spre Turnul Alb, Turnul Negru, Bastionul Graft etc în partea de S/SV. Amenajările pentru circulaţia în parc vor ţine cont de topografia terenului.

Recreerea pasivă și activă în parc s-a urmărit prin definirea câtorva zone specifice cu o identitate puternică. Zona de joacă poartă amprenta istorică a zonei având ca element central de identitate ‘zidul de aparare’, zidul de incintă a cetății medievale al carei substrat istoric este relevat de numeroase documentații și însemnări. Acest ansamblu de ‘ziduri’ din structuri alcătuite din gabioane poat servi și ca obstacol în calea traficului auto având totodată si un rol de izolator fonic în dependență cu perdeaua de vegetație alaturată căii de circulație pietonale. Au fost pastrate doar cateva dintre piesele de mobilier sau ansambluri de joc anteriore. Zona de loisir aflată în proximitatea piațetei este alcatuită din corpuri mobile cu rol funcțional amplasat pe o platformă cu materialitate variată (nisip stabilizat, sort/pietris) accentuată de o bogată compoziție de plante lemnoase de talie medie și înaltă.  Platforma multifunctională asigură o multitudine de funcțiuni: jocuri pe asfalt, baie de soare, spectacole copii/serbări, concerte/fanfară etc. Mobilierul ergonomic, corpurile de iluminat multi unghiulare și pavilionul ce acoperă parțial platforma și asigură umbrirea sau protecția împotriva precipitaților conduce la crearea unor condiții de ședere și joacă optime.

 Singurele piese de mobilier  păstrate sunt cele amplasat de-a lungul aleii pietonale adiacente străzii Livada Poștei cât și elemente singulare din actualul mobilierul de joacă, restul elementelor fiind considerate neconforme cu noua soluție de amenajare. Noi elemente de mobilier au fost amplasate în funcție de tipologia zonelor nou create și funcțiunilor pe care acestea le deservesc. Panouri informative pot fii regăsite în locurile care asigură o vedere deosebită de ansamblu, poziționate totodată în armonie cu obiectivele de interes pe care le deservesc (centru, Tâmpa, Cetăţuia etc.) cu ajutorul câtorva informatii de interes/curiozitati expuse rezumativ. 

Soluţia de amenajare conţine instalaţii de iluminat, atât funcţional (convențional și hibrid) cât şi ambiental.  

Materiale utilizate în construcția sau definirea noilor elemente inserate (infrastructură, mobilier) au ținut cont de posibilitățile și resursele locale (lemn, nisip, pietriș/sort, piatră, metal) astfel încât extragerea, producerea și/sau prelucrarea, transportul acestora să fie facute cu un minim de investiție.  În același timp materialele utilizate au fost selectate din rândul celor mai rezistente în timp și la condiții de uzură astfel încât înlocuirea sau repararea lor să se facă la un interval de timp cât mai lung.
  
Vegetaţia actuală a fost în întregime păstrată și valorificată. Arborii existenţi, la rândul lor, sunt mărturii vii ale trecerii timpului, speciile care compun masivul străzii Livada Poștei sunt de mare valoare peisageră şi ecologică. Fiind specii cu coroane largi şi capacitate mare de reţinerea a prafului şi noxelor atmosferice, dar şi atenuare a zgomotului urban, conservarea exemplarelor existente s-a dovedit imperios necesară, iar pe timpul noptii  vor fii evidenţiaţi. Noile plantări au urmărit o  utilizare pragmatică și o folosință multiplă. Pe de-o parte s-a dorit crearea unei perdele de protecție și izolare împotriva poluării chimice și fonice, dat fiind nivelul ridicat al traficului auto înregistrat și a parametrilor rezultați, îngrijorători. Pe de altă parte s-a dorit o completare și diversificare a fondului verde actual cu specii care prezintă particularități diferite față de cele actuale. Conceptul de amenajare general este însăși susținut de modul în care s-a intervenit cu noile plantări, rezultând noi suprafețe de funcționalitate și estetică care capătă o notă modernistă în contrast cu fondul verde curent.

 Datorită factorilor edafici și climatic existenți nu se impune un sistem de irigare. Apele pluviale în exces de la suprafața terenului  vor fii stopate în calea scurgerii lor pe versant de un sistem de gabioane. De asemenea, masivele de vegetație arbustivă instalate pe întregul cuprins al parcului au rolul de a împiedica acumularea apelor meteorice în exces și eliminarea lor ulterior prin procesele fiziologice. Piațeta de acces în parc se bucură de un sistem de utilizare a apei sub formă de jeturi, practic mai ales în sezonul călduros. Două cișmele sunt de asemenea prezente în parc.

 O provocare lansată prin tema concursului a fost aceea de a propune o soluţie discretă a promova imaginea reprezentantului mediului economic ce promovează acest proiect, Schaeffler România. În acest sens ultima dintre terasele piațetei nou create culminează cu o structură metalică (corten) de întindere, care îmbracă și consolidează taluzul abrupt al terenului, pe suprafata căreia vor fii gravate scheme grafice și text care va dezvălui  istoria trecută și recentă a parcului, de asemenea o referinţă la tradiţia industrială a Braşovului și foarte important, despre promotorul concursului. Totodată, un element de identificare și identitate al Grupului Schaeffler în parc va putea fii regasit și la intrarea în parc, de forma unui element încastrat în paviment și care să nu condiționeze accesul  și traficul vizitatorilor în parc. Nu în ultimul rand, folosirea corpurilor de iluminat hibrid prevăzute cu panouri fotovoltaice și turbine eoliene,  întărindu-se astfel percepția oamenilor cu privire la noua abordare, în acord și grijă față de mediul natural înconjurător cât și implicarea directă a Grupului Schaeffler în producția de componente ale acestor sisteme.

 Parcul Livada Poștei se va prezenta în viitorul apropiat ca fiind un spațiu liber, neîngrădit, loc de comunicare și întâlniri la evenimente ocazionale.

ing.peis. Andrei Condoroș