29 iun. 2011

AMENAJARE SPAŢIU PUBLIC. ZONA DACIA. TIMISOARA (2010)


Autor: ing.peis. Andrei Condoros
Coordonator: dr.arh.Radu Radoslav
Faza de proiect:  Concept. // Tema de disertatie: Amenajare spaţiu public. Lotul 5C. Zona Dacia.
Masterat: Urbanism
Institutie: Universitatea Politehnica Timisoara – UPT, Facultatea de Arhitectura, Departamentul de Urbanism 
Tipul proiectului: Amenajare spatiu public
Functiune: Piata publica. Promenada. Nucleu excentric.
Amplasament: Comunitatea studiata este situata în municipiul Timisoara, in partea de NNV, proxima centrului istoric al orasului si definita de arterele de circulatie a Blvd. Cetatii in nordul comunitatii, strada Gh. Lazar pe latura de vest, Calea Circumvalatiunii in sud si Calea Torontalului in partea de NE.  In planurile locale de urbanism, unitatea teritoriala de referinta, reprezentata de Zona Dacia este marcata cu indicativul 5C.

Concept:     Complexul Dacia - Piata Dacia si str. Burebista, gandite unitar au capacitatea de a sustine fluxul si afluxul cetatenilor dinspre zona centrala a orasului, de indata ce disfunctionalitatiile din infrastructura, dispozitia eficienta a serviciilor si imbunatatirea calitatii vietii prin crearea unor zone noi de agrement  si relaxare la nivelul comunitatii. O promenada bine conturata poate sustine crearea nodurilor de activitate. In acelasi timp poate oferi cadrul perfect de interactiune sociala, locul unde se poate produce un schimb de valori.

Strategia de dezvoltare:     Municipiul Timisoara prezinta o dispunere a cailor de trafic pe un sistem circular, interconectate de penetratii radiale care converg catre centrul istoric al orasului, forma si plan urbanistic conceput de guvernarea austriaca trecuta. Pozitia laturii de sud a comunitatii 5C pe inelul 2 de circulatie (Calea Circumvalatiunii) obliga ca viitoarele interventii in spatiul public sa se relationeze cu acesta si mai mult, sa gaseasca solutii pentru conectarea lui alternativa cu centrul istoric.
Centrul comunitar: Piata Dacia, cu centrul comercial si piata agroalimentara joaca cu succes rolul unui nucleu excentric cu posibilitati reale si fezabile de crestere si intarire a acestei pozitii. Accesul spre acest nucleu se realizeaza, pe segmentul cel mai scurt dinspre Calea Circumvalatiunii pe o distanta de 200 m.
            Proportia serviciilor regasite in Piata Dacia ii confera cea mai importanta pozitie la nivel de comunitate intr-o masura egala cu artera comerciala Gh. Lazar, fata de care se gaseste in echilibru. Concentrarea in aceste zone a majoritatii serviciilor asigura un raport favorabil intre zonele active si cele linistite din cadrul comunitatii, fara insa a lipsii de servicii primare restul cartierului.
            Activitatile se aduna in jurul unor foarte mici piete publice care functioneaza ca niste noduri de activitate. Aceste noduri dreneaza toate traseele din comunitate. Sensurile unice de mers cat si pietonalele asigura un flux continuu spre aceste noduri de activitate. O si mai buna fluenta se cere a fi incurajata. Acest aspect trebuie exploatat. Diferitele functiuni primare trebuiesc corelate, astfel incat sa fie creata o relatie speciala de compatibilitate. Piata Dacia, strada Gh. Lazar intre Blvd Cetatii si Circumvalatiunii concentreaza intreaga activitate cotidiana Cu toate acestea nici una dintre ele nu are forta necesara de a atrage un numar mare si constant de cetateni.
            O promenada bine conturata poate sustine crearea nodurilor de activitate. In acelasi timp poate oferi cadrul perfect de interactiune sociala, locul unde se poate produce un schimb de valori.
Distanta parcursa catre promenda din oricare colt al comunitatii se incadreaza in limita a 10-15 minute, de mers pe jos.
            Complexul Dacia - Piata Dacia are capacitatea de a sustine fluxul si afluxul cetatenilor dinspre zona centrala a orasului, de indata ce disfunctionalitatiile din infrastructura, dispozitia eficienta a serviciilor si imbunatatirea calitatii vietii prin crearea unor noi zone de agrement la nivelul comunitatii. Siguranta sociala este unul din aspectele pe care trebuie insistat. Viata de noapte este slab reprezentata, de asemenea mediul cultural asigurat printre altele de cinematograf care in acest moment este dezafectat.          

Disfunctionalitati:     Ansamblul construit, compus din Complexul Dacia si Piata agroalimentara cu acelasi nume raspunde in procent redus nevoilor si potentialului pe care il are. Cel mai vizibil aspect este legat de infrastructura rutiera si pietonala, intre cele doua neexistand o relatie armonioasa, functionala, ci mai degraba una de dominare din partea celei dintai. Urmare fireasca, parcajul auto ocupa o suprafata considerabila la nivelul cvartalului, suprafata utila limitandu-se doar la caile pietonale din proximitatea centrelor comerciale si de servicii. 
Lipsa unor suprafete utile, cu destinatie comunitara, servind intereselor tuturor categoriilor de varste se face resimtita, impresia generala fiind accea a unei suprafete de tranzit si mai putin a celei de interactiune sociala. Singurele care joaca aceasta functie sunt un numar redus de localuri (cafe-baruri, frizerii, alimentare).
Prezenta la nivelul cvartalului a numeroase case de pariuri, jocuri de noroc si magazine cu pret redus (second-hand, pret unic, produse de import) atrag dupa sine o scadere al standardului si calitatii de viata. Numarul acestora este ridicat, in detrimentul functiunilor de utilitate publica (servicii de stat si private).
Dotarile utilitare sub forma de mobilier urban de folosinta uzuala (banca, cos de gunoi, elemente de delimitare cai de circulatie, jardiniere, suport de biciclete, pardosea corespunzatoare) lipseste. Acestor nevoi raspunde intr-o buna masura parcul Dacia, de curand infiintat dar care este pozitionat marginas si fara un acces imediat.
Asadar, infrastructura rutiera, parcajul auto, functiunile utilitare si dotarile urbane sunt printre cele mai stringente si deficitare.

Concluzii:     Noile dispozitive gandite la nivelul ansamblului nou creat trebuie să atragă vizual, existenţa unei scenografii urbane creează premisele unei dezvoltări durabile în acord cu tendinţele urbanismului modern. Mai mult posibilitatea acestora de a funcţiona ca un imens ventilator, care să atragă oameni, bani şi activităţi, prin volumul de lucrări şi calitatea intervenţiilor asigură succesul unei astfel de intervenţii. 
            Proportia serviciilor regasite in Piata Dacia ii va conferi o pozitie speciala la nivelul orasului, si fata de centrul istoric al orasului catre care tinde sa se dezvolte.
            Promenada bine conturata sustine crearea nodurilor de activitate. Oferind in acelasi timp cadrul perfect de interactiune sociala, locul unde se poate produce un schimb de valori.
Oraşul creativ nu se traduce ca o tendinţă de moment care de la o generaţie la alta poate deveni desuet, ci ca un stil de viaţă. Suntem oare pregătiţi sa trăim o altfel de viaţă şi cât de mult ne dorim asta?












„Cei care investigheaza si planifica orasul pornesc de la premisa implicita  a necesitatii si importantei experientei umane, dar aceasta experienta nu este niciodata discutata in mod specific sau suficient pentru a face diferenta. Noi stim cine sunt cei care locuiesc intr-un anumit spatiu, stim ce fac ei acolo, dar niciodata nu le vedem fetele, nu le auzim vocile.”



Rachel Kallus, 2001

20 iun. 2011

„REABILITAREA INFRASTRUCTURII PUBLICE URBANE A MALURILOR CANALULUI BEGA” (2010)


Proiectant General: S.C. Search Corporation S.R.L.
Proiectant: S.C. Private Design S.R.L.
Subproiectant: ing.peis. Andrei Condoros / Andrei Condoros P.F.A.
Tema de proiectare: Elaborare studiu de fesabilitate, proiect tehnic + detalii de executie aferente Obiectului 2 - Lucrari de amenajare peisagistica. Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega.
Denumirea lucrării: Obiectului 2 - Lucrari de amenajare peisagistica aferente proiectului ‚Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega’
Faza de proiect: in curs de implementare
Amplasament: Terenul studiat se afla in intravilanul Municipiului Timisoara, pe malurile Canalului Bega ce strabate orasul pe o axa de la est la vest, impartindu-l in doua parti, una la nord si alta la sud.
Suprafata: 137 ha (10,6 km)
Valoare investitie: 51.650.114,49 RON
Fond de investitie: Programului Operaţional Regional, Axa prioritara 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”.
Beneficiar principal: Municipiul Timisoara
Beneficiar: S.C. Search Corporation S.R.L.

Concept: Amenajarile propuse se inscriu in si detaliaza prevederile PUG al Municipiului Timisoara si corespund obiectivelor pe termen lung ale Primariei Municipiului Timisoara precum si intereselor locuitorilor orasului, fapt dovedit prin rezultatul dezbaterilor publice organizate.
In urma disfunctionalitatilor identificate pe parcursul elaborarii proiectului PUZ, se propun urmatoarele solutii legate de circulatie – completarea inelelor de circulatie II si IV; noi treceri peste Bega auto/ velo/ pietonale; alee continua, neintrerupta, pietonala si pentru biciclisti pe ambele maluri; noi piste pentru biciclete – peste 10km pe fiecare mal; elaborarea unor studii ulterioare pentru amplasarea parcajelor in zona centrala; legate de spatii verzi – reamenajarea parcurilor si spatiilor verzi existente; crearea de noi spatii verzi; reglementarea dreptului de a construi pe malurile Begai; si legat de canalul navigabil – amenajarea canalului pentru navigatie; introducerea transportului in comun pe Bega si cu ambarcatiuni de sport/ agrement; accesul facil spre Bega pentru petrecerea timpului liber.

Lucrarile de interventii se inscriu in principal in urmatoarele categorii:
  • definirea zonei ca zona de agrement/timp liber si imbunatatirea accesului la malurile canalului prin crearea unei alei pietonal/biciclistice continue de-a lungul malurilor
  • imbunatatirea relatiei zonei verzi adiacente canalului cu restul orasului prin crearea de legaturi intre aceasta si oras
  • ridicarea calitatii spatiului public prin lucrari de asanare, conversie si reabilitare a spatiilor nefolosite ori a cladirilor degradate precum si eliminarea functiunilor generatoare de noxe, zgomot, praf, miros sau incomode prin natura lor
  • cresterea gradului de interes fata de zona studiata prin amplasarea unor functiuni atractive pentru populatie
  • imbunatatirea tranzitului in zona pietonal/biciclistic/auto prin crearea de noi legaturi si traversari a barierei naturale – Canalul Bega
  • cresterea utilizarii luciului de apa prin introducerea transportului in comun pe apa
  • inscrierea zonei intr-un concept la o scara mai larga de spina verde legata la cartierele orasului si localitatile limitrofe.
Conform PUZ - Malurile Canalului Bega, au fost stabilite anumite zone, in functie de destinatia si functiunea viitoare a acestora, si anume:
  • Zona A. Transformare, contine subzonele A I si A II. Este zona cuprinsa intre limita vestica a teritoriului administrativ al Municipi­ului Timisoara pana la strada Nufar. In imediata apropiere a canalului Bega zona este predominant industriala obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona reprezinta cresterea atractivitatii prin dezvoltarea unei zone de recreere si de petre­cerea a timpului liber, integrarea armonioasa in natura si peisaj a activitatilor zilnice, etc.
  • Zona B. Zona de locuit atractiva, contine subzonele functionale B. III si B. IV. Este zona dintre str. Nufar si limita vestica a Parcului Central. Aceasta zona cuprinde cartierul istoric Iosefin, alcatuit din constructii cu valoare istorica si arhitecturala. Accesibilitatea catre canalul Bega este partiala. Obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona constau in dezvoltarea unor segmente atractive de-a lungul malurilor canalului Bega destinate recreerii si petrecerii timpului liber si crearea unor repere cultura­le, etc.
  • Zona C. Centru verde luxuriant, contine subzonele C. V, C. VI si C. VII. Este zona dintre limita vestica a Parcului Central pana la limita estica a Parcului Copiilor. Aceasta zona cuprinde o serie de parcuri si servicii diversificate de-a lungul canalului Bega. Obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona constau in crearea de conexiuni intre parcurile existente si spatiile verzi de pe maluri prin inlaturarea/demolarea constructiilor neautorizate si necorespunzatoare,  orientarea/deschiderea serviciilor si facilitatilor catre apa, etc. 
  • Zona D. Zona de locuit atractiva II, contine subzona D. VIII. Este zona dintre limita estica a Parcului Copiilor pana la Podul Dacilor. Aceasta zona cuprinde cartierul istoric Fabric, alcatuit din constructii cu valoare istorica si arhitecturala. Obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona constau in imbunatatirea accesului catre canalul Bega, extinderea spatiului verde pentru imbunatatirea conditiilor de viata in cartier, etc. 
  • Zona E. Transformare II, contine subzonle functionale E. IX si E. X. Este zona dintre Podul Dacilor pana la Uzina de Apa. Aceasta zona cuprinde foste cladiri industriale in imediata apropiere a canalului Bega. Obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona constau in amenajarea taluzurilor astfel incat sa se pastreze caracterul natural existent prin imbunatatiri, deschiderea accesului spre canalul Bega, etc. 
  • Zona F. Zona rurala, contine subzona F. XI. Este zona dintre Uzina de Apa pana la limita estica a teritoriului administrativ al Municipiului Timisoara. Aceasta zona este de tranzitie spre mediul rural, cu suprafete intinse de terenuri agricole si pajisti. Obiectivele principale prevazute in PUZ in aceasta zona constau in protejarea caracterului rural, promovarea integrarii armonioase in natura si peisaj a activitatilor zilnice, etc.