AMENAJARE SPAŢIU PUBLIC. ZONA DACIA. TIMISOARA (2010)

Autor: ing.peis. Andrei Condoros

Coordonator: dr.arh.Radu Radoslav

Faza de proiect:  Concept. // Tema de disertatie: Amenajare spaţiu public. Lotul 5C. Zona Dacia.

Masterat: Urbanism

Institutie: Universitatea Politehnica Timisoara – UPT, Facultatea de Arhitectura, Departamentul de Urbanism 

Tipul proiectului: Amenajare spatiu public

Functiune: Piata publica. Promenada. Nucleu excentric.

Amplasament: Comunitatea studiata este situata în municipiul Timisoara, in partea de NNV, proxima centrului istoric al orasului si definita de arterele de circulatie a Blvd. Cetatii in nordul comunitatii, strada Gh. Lazar pe latura de vest, Calea Circumvalatiunii in sud si Calea Torontalului in partea de NE.  In planurile locale de urbanism, unitatea teritoriala de referinta, reprezentata de Zona Dacia este marcata cu indicativul 5C.

Concept:     Complexul Dacia - Piata Dacia si str. Burebista, gandite unitar au capacitatea de a sustine fluxul si afluxul cetatenilor dinspre zona centrala a orasului, de indata ce disfunctionalitatiile din infrastructura, dispozitia eficienta a serviciilor si imbunatatirea calitatii vietii prin crearea unor zone noi de agrement  si relaxare la nivelul comunitatii. O promenada bine conturata poate sustine crearea nodurilor de activitate. In acelasi timp poate oferi cadrul perfect de interactiune sociala, locul unde se poate produce un schimb de valori.

Strategia de dezvoltare:     Municipiul Timisoara prezinta o dispunere a cailor de trafic pe un sistem circular, interconectate de penetratii radiale care converg catre centrul istoric al orasului, forma si plan urbanistic conceput de guvernarea austriaca trecuta. Pozitia laturii de sud a comunitatii 5C pe inelul 2 de circulatie (Calea Circumvalatiunii) obliga ca viitoarele interventii in spatiul public sa se relationeze cu acesta si mai mult, sa gaseasca solutii pentru conectarea lui alternativa cu centrul istoric.

Centrul comunitar: Piata Dacia, cu centrul comercial si piata agroalimentara joaca cu succes rolul unui nucleu excentric cu posibilitati reale si fezabile de crestere si intarire a acestei pozitii. Accesul spre acest nucleu se realizeaza, pe segmentul cel mai scurt dinspre Calea Circumvalatiunii pe o distanta de 200 m.

            Proportia serviciilor regasite in Piata Dacia ii confera cea mai importanta pozitie la nivel de comunitate intr-o masura egala cu artera comerciala Gh. Lazar, fata de care se gaseste in echilibru. Concentrarea in aceste zone a majoritatii serviciilor asigura un raport favorabil intre zonele active si cele linistite din cadrul comunitatii, fara insa a lipsii de servicii primare restul cartierului.

            Activitatile se aduna in jurul unor foarte mici piete publice care functioneaza ca niste noduri de activitate. Aceste noduri dreneaza toate traseele din comunitate. Sensurile unice de mers cat si pietonalele asigura un flux continuu spre aceste noduri de activitate. O si mai buna fluenta se cere a fi incurajata. Acest aspect trebuie exploatat. Diferitele functiuni primare trebuiesc corelate, astfel incat sa fie creata o relatie speciala de compatibilitate. Piata Dacia, strada Gh. Lazar intre Blvd Cetatii si Circumvalatiunii concentreaza intreaga activitate cotidiana Cu toate acestea nici una dintre ele nu are forta necesara de a atrage un numar mare si constant de cetateni.

            O promenada bine conturata poate sustine crearea nodurilor de activitate. In acelasi timp poate oferi cadrul perfect de interactiune sociala, locul unde se poate produce un schimb de valori.

Distanta parcursa catre promenda din oricare colt al comunitatii se incadreaza in limita a 10-15 minute, de mers pe jos.

            Complexul Dacia - Piata Dacia are capacitatea de a sustine fluxul si afluxul cetatenilor dinspre zona centrala a orasului, de indata ce disfunctionalitatiile din infrastructura, dispozitia eficienta a serviciilor si imbunatatirea calitatii vietii prin crearea unor noi zone de agrement la nivelul comunitatii. Siguranta sociala este unul din aspectele pe care trebuie insistat. Viata de noapte este slab reprezentata, de asemenea mediul cultural asigurat printre altele de cinematograf care in acest moment este dezafectat.          

Disfunctionalitati:     Ansamblul construit, compus din Complexul Dacia si Piata agroalimentara cu acelasi nume raspunde in procent redus nevoilor si potentialului pe care il are. Cel mai vizibil aspect este legat de infrastructura rutiera si pietonala, intre cele doua neexistand o relatie armonioasa, functionala, ci mai degraba una de dominare din partea celei dintai. Urmare fireasca, parcajul auto ocupa o suprafata considerabila la nivelul cvartalului, suprafata utila limitandu-se doar la caile pietonale din proximitatea centrelor comerciale si de servicii. 

Lipsa unor suprafete utile, cu destinatie comunitara, servind intereselor tuturor categoriilor de varste se face resimtita, impresia generala fiind accea a unei suprafete de tranzit si mai putin a celei de interactiune sociala. Singurele care joaca aceasta functie sunt un numar redus de localuri (cafe-baruri, frizerii, alimentare).

Prezenta la nivelul cvartalului a numeroase case de pariuri, jocuri de noroc si magazine cu pret redus (second-hand, pret unic, produse de import) atrag dupa sine o scadere al standardului si calitatii de viata. Numarul acestora este ridicat, in detrimentul functiunilor de utilitate publica (servicii de stat si private).

Dotarile utilitare sub forma de mobilier urban de folosinta uzuala (banca, cos de gunoi, elemente de delimitare cai de circulatie, jardiniere, suport de biciclete, pardosea corespunzatoare) lipseste. Acestor nevoi raspunde intr-o buna masura parcul Dacia, de curand infiintat dar care este pozitionat marginas si fara un acces imediat.

Asadar, infrastructura rutiera, parcajul auto, functiunile utilitare si dotarile urbane sunt printre cele mai stringente si deficitare.

Concluzii:     Noile dispozitive gandite la nivelul ansamblului nou creat trebuie să atragă vizual, existenţa unei scenografii urbane creează premisele unei dezvoltări durabile în acord cu tendinţele urbanismului modern. Mai mult posibilitatea acestora de a funcţiona ca un imens ventilator, care să atragă oameni, bani şi activităţi, prin volumul de lucrări şi calitatea intervenţiilor asigură succesul unei astfel de intervenţii. 

            Proportia serviciilor regasite in Piata Dacia ii va conferi o pozitie speciala la nivelul orasului, si fata de centrul istoric al orasului catre care tinde sa se dezvolte.

            Promenada bine conturata sustine crearea nodurilor de activitate. Oferind in acelasi timp cadrul perfect de interactiune sociala, locul unde se poate produce un schimb de valori.

Oraşul creativ nu se traduce ca o tendinţă de moment care de la o generaţie la alta poate deveni desuet, ci ca un stil de viaţă. Suntem oare pregătiţi sa trăim o altfel de viaţă şi cât de mult ne dorim asta?

„Cei care investigheaza si planifica orasul pornesc de la premisa implicita  a necesitatii si importantei experientei umane, dar aceasta experienta nu este niciodata discutata in mod specific sau suficient pentru a face diferenta. Noi stim cine sunt cei care locuiesc intr-un anumit spatiu, stim ce fac ei acolo, dar niciodata nu le vedem fetele, nu le auzim vocile.”

Rachel Kallus, 2001